TERRA DACIAE

Ion Brad:

O treapta de pamant,o treapta de piatra

Si-am ajuns la pirosfera veacurilor,la muma-vatra

Ea ne-a ocrotit sufletul la san

In leaganul campiei doinit de ape,

Sub streasina muntelui cu crestet stapan,

De singuratatea lui Zamolxe aproape.

Inca de mici am ras de moarte,am tras in nori cu sageti,

Potolind setea dusmanilor cu sange si otrava.

Dupa agerimea fierului ne-au spus daco-geti,

Dupa stralucirea aurului ne-au adulmecat ca o fiara bolnava.

Loviti,am izbit totdeauna in piept,

Coborand din stanca fulgerul drept.

De teama sa nu inviem,

Nea-au risipit cetatile,ne-au ucis altarele,

Toate frumusetile,ca-ntr-un blestem,

Ni le-au schilodit.Si-am ramas doar cu soarele.

Din el ne-am croit poteci in padure,in munte,

Am podidit cu lacrimi si spice campia,

Langa vetre marunte

Am logodit timpul cu statornicia.

Daca te uiti bine,apoi

In pietre,nemuritori,suntem noi,numai noi.

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: